În zilele astea de leneveală cruntă şi de umblat fleaura pe net, am găsit imaginea de mai jos. E preluată de pe Pinterest, un loc bun de pierdut vremea într-un mod isteţ. Eventual de dat şi repin la una alta.

via

Cam asta simt eu de fiecare dată când accept o nouă provocare. A se înţelege mai mult decât seria de proiecte de copy, content, SM și mai nou (?) PR, deşi da, în mare parte la asta mă refer. Tot cu asta asociez (de cele mai multe ori) zona de confort.

Nu e uşor să te concentrezi la două-trei proiecte în egală măsură, la fel cum nu e simplu să asculţi doi oameni care vorbesc în acelaşi timp. Nu e uşor să alergi dintr-o parte în alta ca să ajungi la întâniri şi să îţi stea capul la ce ai de făcut acolo. Nu e uşor să faci faţă emoţiilor şi să te gândeşti ce faci dacă nu merge. Deloc sau cum ți-ai fi dorit. Nu e uşor să lucrezi şi în weekend, după o săptămână plină ochi. Nu e uşor să vezi că unii nu pricep deloc ce faci, deşi ei au senzaţia că da. Nu e uşor să înveţi rapid tot soiul de lucruri şi să îţi creezi noi obiceiuri. 

Cu toate astea, merită. Merită să fii volubil şi să încerci să lucrezi la mai multe proiecte în acelaşi timp. Merită să asculţi doi oameni care vorbesc simultan, chiar dacă îi vei răspunde doar unuia. Merită să grăbeşti pasul sau să iei taxi şi să fii punctual. Merită să ai calendarul de pe telefon doldora de to do-uri. Merită ca din când în când să nu dormi prea bine şi să transpiri în palme. Merită să deschizi laptopul în weekend şi să mai rezolvi una alta. Merită să dai explicaţii suplimentare şi să te asiguri că mesajul pe care l-ai transmis a fost înţeles corect. Merită să capeţi obiceiuri noi, atâta timp cât sunt sănătoase pe termen lung.

În final, toată nebunia asta te face mai bun, indiferent ce rezonanţă are pentru tine termenul ăsta. Iar asta merită cu vârf şi îndesat, nu-i aşa?

Comments

comments