Încep să cred că prăvălia asta virtuală e ca un plod răsfăţat. Scrie despre ce i se pune pata, se plimbă prin bazaruri de ameţeşte, îşi ia la interogat cine ştie ce stări, îl lasă într-un colţ prăfuit ca mai apoi să îl apuce de mână. Sper să aveţi răbdare cu el.

• Argo, poate cea mai dragă agenţie locală, care nu mai e aşa locală acum, povesteşte despre ce înseamnă să lucrezi la distanţă, să construieşti împreună şi să nu fii niciodată singur la cârmă. Pe mine m-a emoţionat, poate şi pentru că fac eu nişte conexiuni sensibiloase.
• Diana, croitor de imagini la Rofilco, m-a dus la Golem, unde am plâns. Acum să nu credeţi că e ceva în neregulă pe mine, dar povestea lui Alexander Hausvater nu are cum să te lase indiferent.
• Poţi să faci overtime cu scop, respectiv în cadrul unui demers semnat de Fundaţia Comunitară Iaşi.
• Dacă toate statisticile ar arăta ca cele de la NPR, cred că aş avea mai mult curaj ca să le citesc cap-coadă.
• În câteva ore începe Creative Coffee Copenhagen #1. Vlad a făcut magie, sigur o să iasă ceva bun. Puteţi urmări subiectul pe Twitter (#CCcph).
• Cei care au de gând să convingă câţiva investitori, dar au un app buggy sau cu o performanţă scăzută, pot să facă reversul medaliei. Raluca de la AppDemoStore îşi pune know-how-ul pe tavă.
• Am citit „M-ai întrebat de ce” de Seneca şi mi-a rămas în cap asta: „Tot ce am mai bun am aşezat înăuntru.” Sper ca fiecare dintre noi să facă exerciţiul ăsta mai des.
• Şi dacă tot e vorba de cărţi, mi-ar plăcea mult să ajungă în braţele mele „I am Malala” sau câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace. La doar 17 ani.
• Am dat peste o bijuterie digitală, un site cum nu prea am mai văzut: nici vizual, nici funcţional.
• Mă bucur că l-am redescoperit pe Gapingvoid şi ale lui desene, dar şi poveşti: „And isn’t that is what we’re all hoping to do with our lives – make a piece of that seemingly impossible dream, a future reality?.

Comments

comments