Ca să nu mergem pe varianta tradiţională cu „se ia”, „se coace”, „se bate cu lingura de lemn”, „se aruncă de trei ori” şi compania, vom reda o soluţie mai uşoară prin care puteţi omorî DoR #2. Altfel spus, cum am tăiat cu un cuţit cu lama de 3 cm revista cumpărată de la Cărtureşti Iaşi. Mirosea a hârtie proaspătă când am luat-o, dar cui îi mai păsa, având în vedere dorinţa nebună de a o avea în casă? 🙂
N-am împrumutat-o la nimeni, abia mi-am lăsat câţiva prieteni să se uite la copertă. În rest, a fost în siguranţă. Până sâmbătă seara (17 aprilie, în jur de ora 23). Atunci, am omorât „Decât o Revistă”. N-a fost chiar aşa uşor. Dacă la început mi-era frică să nu împrăştii toate foile pe birou, după ce am turtit-o de la jumătate şi am înfipt cuţitul, am reuşit să-i dau de cap. Parcă tăiam carton ca să-mi fac tema la „Lucru Manual”. Eu am avut o disciplină de felul ăsta prin generală. Toate temele mi le-a făcut mama, Simona şi restul mătuşelor mai îndemânatice.
Oricum, n-a fost treabă simplă să reuşesc să rup revista de la mijloc. Aveam senzaţia că am în faţă o pâine foarte crocantă din care zboară firimiturile în şapte părţi. Norocul a fost că DoR e lipită al naibii de bine. N-am făcut mizerie, ba chiar colegii de apartament nici n-au sesizat „crima”.

Acum să explic şi motivul. N-am vrut să văd cât de rezistent e numărul acesta şi nici să aflu ce tip de lipici folosesc cei care se ocupă de asta. Vorbisem cu Monica şi îi spuneam că o să apară DoR şi la Iaşi. Pe 12 aprilie. Aşa ştiam atunci. Între timp, a întârziat puţin, dar a ajuns. Am fugit la Cărtureşti cu două temeri în buzunar: una legată de faptul că nu o să mai prind publicaţia, a doua că stabilisem cu Monica o chestiune.

Era vorba să luăm revista, să o înjumătăţim, să ne scriem una alteia câte un mesaj şi asta să ne fie amintirea după 3 ani în care am fost colege de facultate. Am făcut aşa cum am stabilit şi acum avem fiecare câte o bucată de DoR. Asta nu schimbă lucrurile cu nimic şi nici nu mă face să am vreun regret că nu o am pe toată. Diferă doar un singur lucru: data în care am scris mesajele (eu pe 17, ea astăzi).

Luaţi de citiţi „Decât o Revistă”. Face bine la ten, la sănătate, la prietenii şi la câteva zile în care adormi mai fericit. Vă rog să mă credeţi pe cuvânt! Hai, lectură cu spor! 🙂

Comments

comments