iA


bere -> poveste -> brand

Scris pe de Oana Filip

Să îţi placă poveştile nu e ceva ieşit din comun. Să ştii să extragi din ele esenţa şi să apreciezi modul în care sunt ţesute sunt deja chestiuni de fineţe. Mai toate cărţile de branding, mai nou şi cele de copywriting, îţi sugerează să găseşti un concept. Cu alte cuvinte, o idee care să lege fiecare element al brandului, ca într-un lanţ, iar acest lucru să aibă loc firesc, natural.

Apreciez oamenii care ştiu să creioneze astfel de poveşti. Care sunt capabili să îţi ofere o succesiune de imagini care se derulează coerent, precum cadrele într-o peliculă. Nu sunt mulţi şi cu siguranţă nu trec neobservaţi. Unii au ajuns în acest punct după eforturi consistente, în timp ce alţii au avut norocul să stăpânească arta povestirii pur şi simplu.

Mai există însă o categorie. Aceia care nu şi-au propus vreodată să îşi construiască un brand cu ajutorul unor astfel de concepte. Sunt atât de absorbiţi de produsul lor, de plăcerea şi motivaţia cu care îl fac, încât poveştile s-au conturat de la sine.

Un astfel de exemplu îl reprezintă Jérôme Rebetez, un tip care a flirtat multă vreme cu vinul, dar s-a lăsat îndrăgostit de bere. Da, de o băutură pe care mulţi dintre noi o consideră „masculină”, „Homer Simpson”, „plictisitoare”. A acceptat provocarea de a demonstra că lucrurile sunt diametral opuse şi că berea poate fi percepută ca un produs al entuziasmului şi pasiunii. Şi-a construit o fabrică de bere (Brasserie Franches-Montagnes), lucrează cu plăcere în fiecare zi şi este implicat în toate etapele procesului.

Ce crede despre marketing, branding şi packaging?
Doar atât: „If you just fill the bottle with what it says on the label, you surely don’t need all that fuss.”

[Povestea lui Jérôme e un exemplu de analizat în sala de seminar, în agenţii, acasă, la o cafea.]
Ei bine, cum vi se pare atitudinea francezului?

Zi și tu

opinii