Mi-a fost greu să găsesc un titlu potrivit. Să sune a ceva deştept, fără să pară sugrumat de ce va urma. Mi-au trecut prin cap combinaţii dubioase precum „siropoşenii sănătoase”, „prospături în prăvălie”. 

Oricum, nu despre asta este vorba. Urmează câteva gânduri pe care vreau să le împărtăşesc cu cei care mai rătăcesc pe aici.

Cu toata nebunia asta de arome din casă, e aproape inuman să găsesc cuvintele potrivite. Una peste alta, scurtez povestea şi vă prezint doar 3 părţi. Un soi de introducere, cuprins şi încheiere. Da, exact ca la compunerile din clasa a V-a, la care foloseam vocabularul de expresii frumoase [„Toamna acoperea pământul cu un covor multicolor de frunze…” / „Apa cristalina şerpuia printre stânci…”].

via

1. Oameni + Mulţumesc

Despre asta a fost/este vorba. În ceea ce mă priveşte, cele două cuvinte caracterizează pe deplin anul pe care îl las în urmă. Ambele m-au ajutat să privesc lumea prin lentile mai puţin prăfuite şi să găsesc curajul necesar pentru a accepta provocări fel de fel. Mi-e bine cu ele alături, pe cuvânt. 

2. O rimă fără autor

Zilele trecute am găsit un desen pe care mi l-a făcut o prietenă bună acum 5 ani. Mi-a plăcut mult de tot ce mi-a scris pe foaia cu pricina: „Zâmbeşte, dacă nu o faci…/ Îţi vor ieşi prin oase / Lanţuri de mătase”. Habar n-am cui îi aparţin versurile respective, dar simt că mă caracterizează. Voila!

3. Poveste cu final fericit

Ăsta e sentimentul pe care îl am şi care începe să îmi devină tot mai familiar. L-am mai trăit şi cu alte ocazii, iar dorinţa de a mă reîntâlni cu el rămâne la fel de mare de la un an la altul. E chestia aia bună, sănătoasă, faină, spuneţi-i cum vreţi, care mă dă jos dimineaţa din pat, iar seara mă lasă să dorm liniştită şi senină.

Vă doresc un Crăciun fericit / vesel / optimist şi zile inspirate.

Cele bune,

Oana

p.s. Grijă mare la colesterol!

Comments

comments