iA


Am înţeles mai bine ce e DoR

Scris pe de Oana Filip

Creative Coffee No. 11 a fost un pretext foarte bun pentru a îl cunoaşte pe Cristi Lupşa. Pe lângă schimbul prietenos de mail-uri, am reuşit să petrec două zile extrem de plăcute alături de editorul DoR.

De la el am înţeles ce e şi de ce există revista asta, cum egoismul poate fi uneori Harap-Alb, iar abonaţii prietenii acestuia, pe care îi vor din ce în ce mai aproape.

Tot de la Cristi am aflat că în spatele sutelor de like-uri pe FB şi a comentariilor tot de acolo, echipa are multă bătaie de cap, pe care adesea o ia acasă, la bere, în redacţie. Face parte din realitatea celor implicaţi şi nu îi scuteşte de griji, pe care încearcă să le ţină în frâu. Nu e greu şi nici lipsit de argumente dacă într-o bună zi DoR nu va mai apărea. Nu la fel de des, de bine, atât în privinţa conţinutului, cât şi a vizualului.

via

Poate ce am priceput cel mai bine e faptul că produse cum e DoR au nevoie de mai mult decât un like sau un comentariu pe FB. Au nevoie de acţiuni concrete, care să îi ajute să îşi facă treaba mai bine şi cu mai puţină presiune. De ultima nu vor scăpa prea curând, dar poate fi ţinută în celălalt capăt la ringului de box. Şi da, ce face echipa DoR e aproape un meci de felul ăsta, doar că de multe ori se bat fără mănuşi.

Am abonament Decât o Revistă dinainte să accepte Cristi invitaţia Asociaţiei Industrii Creative. Ce mi-am propus după ediţia Creative Coffee No. 11 e să îi conving şi pe alţii să îşi facă. Unii au bifat deja chiar după eveniment, în timp ce alţii sunt pe drum. Pe câţiva dintre ei i-am întrebat de ce. Prea puţini mi-au spus că i-a convins Cristi, dar m-am gândit că ăsta e un motiv subînţeles. Le mulţumesc şi vă încurajez călduros să fiţi parte dintr-un puzzle al jurnalismului narativ din RO, care dovedeşte cu vârf şi îndesat că se poate.

Irina – „Mie îmi place DoR”

Georgiana – „Pentru că vorbea Cristian despre susţinere şi poate că nu am conştientizat niciodată curajul şi încăpăţânarea de care ai nevoie pentru un proiect cultural. Pentru că aş vrea să fiu sigură că nu pierd niciun număr DoR. Pentru că aş vrea să investesc, cu posibilităţile mele, într-un proiect care îmi place. Pentru că poate aş avea „un ceva” de dat mai departe prietenilor sau cunoscuţilor. Pentru că poate, de ce nu, să fie un instrument de socializare. Pentru că aş vrea să fac parte din categoria aia de oameni mişto care citesc bine.”

Cristi – „Fără vreun scop uluitor de bine definit. Decât susţinere.”
Alina – „Citesc DoR: din drag de începuturile lor sincere şi curajoase, din drag faţă de oamenii de acolo care pun suflet în fiecare rând şi printre rânduri chiar (până şi-n mailul de confirmare abonament!). Citesc DoR pentru că mă conectează instant la toate realităţile ţării în care trăiesc într-o clipă şi pentru că asta nu mă face să-mi doresc să fug în alta, ci-mi dă curaj să mai fac un pas înainte, tot pe-aici.”

Raluca – „Aş putea să dau multe motive…calitatea articolelor, felul în care sunt îmbinate, subiectele abordate, echilibru veselie vs. realitate, dar adevărul e că de fapt motivul e unul mult mai simplu: oricât de poetic ar suna, e o revistă care simţi că îţi vorbeşte. Construieşte ceva, cu tine. Mă uitam inclusiv la mesajul de confirmare a primirii comenzii.”

Ana-Maria – „Eu îmi cumpăram din Cărtureşti până acum, nu ştiam că îi ajută aşa mult abonamentul. Cel mai simplu motiv: să îi susţin prin asta, atâta timp cât pentru mine costurile sunt tot aceleaşi.”

Cornel – „Pentru mine este foarte simplu. De când a apărut revista acum 3 ani am ştiut că o să fie diferită faţă de tot ce există pe piaţă la momentul acela. Azi fac abonament exact din acelaşi motiv + este originală prin conţinut (am acelaşi sentiment ca şi cum aş citi o carte cu poveşti diferite) + face parte din România paralelă de care vorbea şi Cristi la Creative Coffee (România adunată de publicul Decât o Revistă, Radio Guerilla) prin care ma identific 100%.”

Un later edit se poate face oricând, aşa că daţi-mi de veste dacă e cazul.

Zi și tu

opinii