Tare mi-ar plăcea să spun că am reluat cursurile de germană de la Goethe Zentrum, dar nu s-a întâmplat. Ca să fie clar din capul locului, seria de morale despre care povestesc are legătură mai mult cu oamenii și mai puțin cu spațiul academic.

Cea mai cea cafea #TheBeginning

Am învățat să îmi temperez așteptările. Nu suficient de mult, nu vă faceți iluzii. Încă mai am surprize în fel și chip, dar lucrez de zor la un soi de echilibru.

Am învățat că ajutatul poate să facă mai mult rău decât bine. Am priceput că e înțelept să aștept să mi se ceară, nu să îl bag pe gât.

Am învățat că oamenii uită. Și bune și rele și în funcție de interese și non-interese. Păstrează ce au nevoie, ce le lipsește sau nu au curajul să obțină.

Am învățat că unde nu pare a fi loc de joacă e, de fapt, cel mai mult. Trebuie doar să am răbdare și să strâng lângă mine personaje încăpățânate, dornice să schimbe lucrurile în (mai) bine.

Am învățat să risc și să mă simt un pic mai confortabil cu procesul ăsta. Până acum, s-au întâmplat (aproape) numai lucruri pozitive.

Am învățat să îmi văd de ale mele. De la ce mă pasionează și până la ce mă face un pic mai bună.

Am învățat să let it go.

P.S. Vorba unei persoane tare dragi, am învățat să fac curățenie: în casă, în viață, în trăiri și simțiri.

 

Comments

comments