De astăzi nu mă mai enervez. Elimin de pe orice listă, to do , agendă, telefon şi restul lucrurilor în care apare scris „Ai de făcut: 1. bla 2. bla bla” persoanele care într-un fel sau altul, involuntar sau nu, încearcă să mă terorizeze psihic.

Renunţ la orice factor care ar putea să-mi perturbe liniştea (pe care nu prea o mai am de câteva săptămâni): începând cu orele de 2-3 noaptea în care mă duc în pat, cu oamenii din jurul meu cărora le rezolv problemele şi ei consideră asta ca fiind un lucru normal, cu sistemul genial de care mă izbesc zilnic, cu cei care cred că dacă îi ajuţi într-o anumită situaţie o faci pentru că „aşa trebuie”, nu pentru că încerci să le arăţi idioţilor că nu vrei să-i laşi baltă (deşi poate asta ar merita) şi să se ducă totul de râpă, cu falsitatea unora care mă încurajează din instinct, nu pentru că ar crede în ce zic: „Stai liniştită. O să fie bine!”, dar mai ales renunţ să mai fac ceva doar pentru că alţii vor asta.

Revin la momentul în care eu îmi prioritizez activităţile şi promit să nu mă abat de la ordinea stabilită. O să triez ce am de făcut astfel încât să-mi ocupe mai puţin timp, să mă bucur mai mult de ce fac, să îmi placă şi să vin acasă doar dacă zâmbesc şi am un ecler cu cappucino în mână.

Simona a promis că mă ajută şi că îmi interzice cu desăvârşire să mai fiu „online” pentru o bucată bună de timp. Şi cum e sora mai mare, eu trebuie să o ascult, nu-i aşa?

Comments

comments