no more OC? :|
Scris pe de Oana Filip
Cei înnebuniţi după advertising, PR, comunicare&CO ştiu foarte clar un lucru: primăvara e sezonul în care are loc cel mai aşteptat concurs de profil: Olimpiadele Comunicării. Anul acesta am intrat pe site-ul celor de la OC mai des decât a fost nevoie, asta tocmai pentru că m-am hotărât să particip. Nu-i aşa, Volcinschi? Ba chiar ne făcusem şi echipă. Personalităţi care de care mai puternice şi mai mofturoase, 5 la număr, am zis s-o facem şi pe asta. Vroiam să participăm la categoria „Advertising”, altminteri unii iluştri s-ar fi retras cu zgomote.
N-am motive prea serioase pentru care nu am ajuns la Olimpiade până acum. O dată ştiu că a fost lenea, a doua oară PRIME-ul şi Congresul de la Bucureşti, iar a treia oară n-au mai vrut organizatorii. Vorba vine că n-au vrut, ar fi fost a 10-a ediţie, număr cu care asociem doar lucruri pozitive. La fel e şi tonul în care s-a scris comunicatul pe presă prin care se anunţă amânarea evenimentului.
„Dragii noştri,
După cum ştiţi, anul 2010 este, din toate punctele de vedere, un an dificil pentru întreaga industrie de comunicare.
Echipa noastră şi-a dorit foarte mult ca şi în acest an să vă bucuraţi de probabil unul dintre cele mai optimiste şi mai îndrăgite evenimente ale comunităţii noastre profesionale – Olimpiadele Comunicării.
De la începutul anului am avut mai multe discuţii cu partenerii noştri tradiţionali (…) şi am decis să amânăm ce-a de-a zecea ediţie a Olimpiadelor Comunicării, cea care urma să aibă loc în această primăvară.
Ne pare rău pentru toţi aceia dintre voi care, suntem convinşi, aşteptau cu entuziasm anunţul de start al celei de-a X-a ediţii. Pentru toate incurajarile pe care ni le-ati transmis, va multumim. Asa cum le multumim sutelor de oameni care au crezut timp de 9 ani in Olimpiadele Comunicarii: 9 generatii de participanti, reprezentanti ai sponsorilor, profesionisti din agentii, din companii si din institutii publice, jurnalisti, bloggeri etc.” (via)
Sper să se pună repede pe picioare şi să fie o situaţie fără urmări neplăcute. La fel de mult sper să nu se mai repete episodul. Nu de alta, dar la anul îs acolo, s-a înţeles? 🙂