V-am spus că învăţ germana la Goethe Zentrum şi că îmi place la nebunie? Dar de grupa foarte mişto pe care o am? Sau poate măcar de profesoara răbdătoare şi entuziasmată? Oare am menţionat cât de bine îmi fac aceste cursuri?

Ei bine, vă spun sincer şi răspicat că e cea mai bună metodă de relaxare. Ba mai mult, e şi extrem de utilă. Mai bună ca masajele, ca ieşirile cu prietenii în oraş, ca lenevitul în pat. E locul în care mă duc cu tot dragul şi plec gândindu-mă că peste câteva zile o să revin.

Toată atmosfera se datorează în primul rând colegilor. Am parte de nişte oameni dornici să înveţe, capabili să treacă peste inhibiţii copilăreşti şi solidari atunci când cineva întreabă de 10 ori acelaşi lucru sau când e nevoie să pronunţăm în cor ca să fim siguri că e totul în regulă.

Mi-e atât de bine acolo încât mi-e greu să mă gândesc cum o să mă simt fără cele 2 sesiuni de ore pe săptămână. De aceea nici nu permit să-mi treacă prin minte o astfel de idee. Mă bucur din plin de tot ce îmi oferă experienţa asta şi sunt sigură că abia e începutul.

Cine zicea că e o „limbă urâtă, greu de pronunţat, lipsită de muzicalitate, rigidă?”
He, he, ştiam eu că deja v-aţi schimbat părerea. 🙂

Tschuss!

Comments

comments