iA


La ce-i bună incertitudinea?

Scris pe de Oana Filip

O viaţă lineară e aparent lipsită de riscuri. E ca o plimbare pe munte, relaxantă şi frumoasă, în care respirăm aer sănătos. Ce se întâmplă dacă îşi schimbă cursul? Fără echipamentul potrivit, fără câteva scenarii şi fără un antrenament mental, totul se poate ruina.

1377057_3647857651340_1275866309_n
photo via The Brander

Cred că incertitudinea ne îndeamnă spre evoluţie, în toate formele ei. Spre mai mult şi mai bine, spre altfel şi în alte condiţii, spre nou şi fără precedent. Tot ea e cea care ne zdruncină bine de tot şi ne scoate nu doar din zona de confort, dar şi din patul abia încălzit. E ca alarma din weekend, pe care am uitat să o dezactivăm. Sau ca neliniştea provocată de întrebările grele, la care nu găseşti răspunsuri pe Google. Nesiguranţa, îndoiala, ezitarea, fiecare în parte şi toate la un loc sunt mai mult stări şi mai puţin orice altceva.
Exact cum resimţim frica, bucuria, dragostea, îngrijorarea, aşa se întâmplă şi cu incertitudinea. Ştii că despre asta e vorba, că în categoria asta ai încadra-o, că asta te macină zile la rând, al căror sfârşit nu se termină în momentul în care ai apăsat pe întrerupător. Dimpotrivă, s-ar putea ca abia atunci să înceapă.

Şi cu toate că e consumatoare de timp şi de energie, cu toate că ne face să devenim claustrofobi, cu toate că ne dă senzaţia că respirăm mai greu, cu toate că ne îngenunchează şi ne sleieşte de puteri, cu toate că ne face să transpirăm în palme, cu toate că ne dă dureri de cap care se transformă în migrene grele, cu toate că ne îndeamnă la mediaţii care se prelungesc cu nesimţire inclusiv în weekend, cu toate că ne întrebăm aproape obsesiv „de ce? şi cum?”, cu toate că aproape ne convinge să spunem „stop joc!”, cu toate acestea şi mult mai multe decât sunt eu în stare să îmi imaginez la ora asta, incertitudinea face parte din noi şi trebuie să o lăsăm să îşi facă mendrele. La final, vom fi surprinşi când ne vom da seama cât de puternici suntem de fapt.

Pentru că tot se potriveşte de minune cu gândurile din acest articol, transcriu un citat pe care l-am primit într-un mail, pe 1 aprilie, anul ăsta.
Şi nu, nu îl luaţi ca pe o glumă că nu e.
„Inteligenţa unui individ se măsoară în cantitatea de incertitudini pe care e capabil să le suporte.”—Immanuel Kant

Comments

comments